Cultura digitală și consumul de internet

Utilizarea internetului

În ceea ce privește utilizarea internetului, la nivel național, 48% din populație a declarat că folosește internetul, iar la nivelul orașului București acest procent este semnificativ mai mare, 70% din respondenți declarând utilizarea lui. Diferența dintre nivelul național și București se poate explica prin accesul mai ridicat al populației la rețele de internet, datorită  infrastructurii mai dezvoltate, dar și nivelul de educație poate fi un factor explicativ.

Utilizarea internetului în funcție de diverse locuri / spații – nivel național

Spațiile de unde este folosit internetul sunt relevante pentru  a înțelege comportamentul de consum al oamenilor atunci  când ne referim la utilizarea noilor tehnologii și a serviciilor media. La nivel național, 98% dintre respondenţi au declarat că folosesc internetul în special de acasă, folosind cel mai probabil o rețea fixă de date, în timp ce 57% folosesc internetul de la
serviciu sau de la școală, unde își petrec cel mai mult timp după cel petrecut de acasă.
Interesant şi relevant este procentul celor care folosesc internetul de la cunoștințe sau de la prieteni: 59% dintre cei chestionați au declarat că obișnuiesc să folosească internetul acasă la alte persoane. Deși nu există în acest studiu informații despre motivația pentru care o au pentru folosirea internetului acasă la alte persoane, una dintre posibilele explicații este
legată de faptul că oamenii își doresc să se conecteze la internet indiferent unde sunt, chiar și atunci când împart timpul cu alte persoane. Mai puțini respondenți folosesc internetul din
biblioteci sau din cafenele.

Utilizarea internetului în funcție de diverse locuri / spații – București

La nivelul orașului București, de asemenea, cei mai mulți oameni folosesc internetul de acasă. Comparativ cu eşantionul la nivel naţional, respondenții folosesc internetul mai mult și la
serviciu sau la școală, însă mai rar atunci când merg acasă la prieteni sau la cunoștințe, mai puțin în biblioteci sau librării, dar mai mult în cafenele sau baruri.

Utilizarea internetului pentru rețele de socializare (pentru Facebook, Twitter, Instagram sau alte rețele sociale)

La nivel național, 75% dintre respondenți au declarat că folosesc internetul zilnic pentru a utiliza rețele de socializare  precum Facebook sau Twitter, în timp ce la nivelul orașului  București 70% dintre cei chestionați au declarat că folosesc zilnic rețelele de socializare. Rețelele de socializare sunt, de altfel, printre cele mai răspândite forme de consum pe internet
și ocupă o parte consistentă din timpul pe care oamenii îl alocă internetului.

Utilizarea internetului pentru a comunica cu familia sau prietenii

Internetul este folosit foarte des și pentru a comunica cu familia sau prietenii. La nivelul eșantionului național, 72% dintre respondenți au declarat că folosesc internetul pentru a comunica cu cei apropiați. Și pentru locuitorii din București situația este asemănătoare. Dintre toatele tipurile de activități desfășurate cu ajutorul internetului, comunicarea este pe primele poziții. Doar 7% la nivel național, respectiv 3% dintre locuitorii din București care au acces la internet nu folosesc niciodată internetul pentru a comunica cu familia sau cu grupul de prieteni.

Frecvența cu care respondenții au jucat un joc pe computer / laptop / televizor / console

Un sfert (25%) dintre respondenţi au declarat că au jucat rar și foarte rar în ultimele 12 luni un joc pe computer / laptop,  televizor sau console etc. Totuși, dintre cei care au declarat că
au jucat în ultimele 12 luni, 18% au făcut-o des și foarte des, iar 11% nici des, dar nici rar. La nivelul orașului București, 30% au declarat că au jucat rar și foarte rar, iar 17% au jucat des
și foarte des. Trebuie să menționăm că aceste tipuri de jocuri presupun accesul la anumite dispozitive, precum şi achiziţionarea şi/sau descărcarea jocurilor (fie contra cost, fie gratis).

Frecvența cu care respondenții au jucat un joc pe telefon / tabletă (acasă, în drum spre serviciu / școală etc.)

Se poate observa că frecvenţa cu care respondenţii au jucat un joc pe telefon sau pe tabletă (dispozitive mobile) în timpul altor activități (precum mersul la serviciu sau la școală)
este mare, acest gen de consum regăsindu-se frecvent în comportamentul respondenţilor. Indiferent de frecvența cu care au jucat un joc, peste jumătate dintre aceştia au realizat această activitate în ultimele 12 luni.

Frecvența cu care respondenții au participat la evenimente legate de jocuri video

În ceea ce privește frecvența cu care respondenții au participat la evenimente legate de jocurile video (competiții, campionate, târguri etc.), la nivel național, 11% dintre respondenţi au participat rar și foarte rar în ultimele 12 luni, în vreme ce rata de neparticipare este de 83%. La nivelul orașului București, 73% nu au participat niciodată, iar 15% au participat rar și foarte rar. Una dintre posibilele explicații este și faptul că la nivelul României acest gen de evenimente sunt mai rare.

În ultimele 12 luni, cât de des ați plătit / cumpărat un joc pentru computer sau consolă?

În ceea ce priveşte cheltuielile pe care oamenii le-au făcut pentru a achiziționa un joc sau pentru a plăti un abonament pentru un joc pe computer sau pe console, 81% din populația generală din România nu a plătit deloc, iar 12% a plătit rar și foarte rar. La nivelul orașului București, 69% dintre respondenţi nu au plătit deloc pentru un astfel de bun, 21% au declarat că au plătit rar și foarte rar, iar 4% au plătit des și foarte des. Situația este asemănătoare și pentru jocuri pentru dispozitivele mobile (tabletă sau telefon).

[În ultimele 12 luni, cât de des ați plătit / cumpărat un joc pentru tabletă / telefon?]