Indicele cheltuielilor pentru activități culturale

Secțiune: Vitalitatea Culturală a Orașelor

Indicele cheltuielilor pentru activități culturale

Alege tipul graficului:

Alba Iulia Arad Pitești Bacău Onești Oradea Bistrița Botoșani Brăila Brașov Buzău Călărași Reșița Cluj-Napoca Turda Constanța Sfântu Gheorghe Târgoviște Craiova Galați Giurgiu Târgu Jiu Miercurea Ciuc Deva Hunedoara Slobozia Iași Baia Mare Drobeta-Turnu Severin Targu Mureș Piatra Neamț Roman Slatina Ploiești Zalău Satu Mare Sibiu Mediaș Suceava Alexandria Timișoara Tulcea Râmnicu Vâlcea Vaslui Bârlad Focșani

Legendă:

Indicele cheltuielilor bugetare alocate pentru activități culturale a fost calculat ca medie a valorilor standardizate cu privire la
(a) ponderea cheltuielilor pentru activități culturale din bugetul total al autorității locale pentru anul respectiv și
(b) cheltuielile totale pentru cultură relativ la numărul de locuitori ai orașului respectiv.

Această categorie de indicatori urmărește identificarea sprijinului financiar acordat de autoritățile locale domeniului cultural la nivelul orașului. După cum menționam în ediția precedentă a studiului, bugetele alocate de autoritățile locale instituțiilor de cultură reprezintă principala modalitate de finanțare a acestora. Față de indicatorii folosiți în 2010, care cuprindeau capitolul bugetar intitulat „cheltuieli pentru cultură, recreere și religie”, în ediția de față a studiului am îmbunătățit măsurarea acestui tip de indicator prin solicitarea de date la nivelul primăriilor de municipiu privind bugetul defalcat pe subcapitole, și anume sumele alocate pentru servicii culturale și servicii recreative pentru tineret (*doar în cazul în care au fost bugetate activități cu caracter cultural; ex. festivaluri de teatru, muzică, expoziții pictură, artă stradală, evenimente literare etc.), nemailuând astfel în calcul sumele alocate pentru religie / culte și cele pentru activități sportive care făceau parte din același capitol bugetar. Ca și în ediția precedentă, am păstrat măsurarea ponderii cheltuielilor pentru cultură în totalul bugetului local de cheltuieli (%), care „arată importanța pe care autoritățile locale o acordă sectorului cultural, în raport cu celelalte domenii de activitate din administrarea lor”.

Standardizarea valorilor a fost realizată prin următorii pași:
(1) Colectarea datelor cu privire la valorile absolute ale unui subindice (ex.: număr teatre).
(2) Calcularea unei valori relativ la un anumit număr din totalul locuitorilor (ex.: număr teatre relativ la 100.000 de locuitori din totalul acestora).
(3) Substragerea mediei valorilor relative din fiecare dintre valorile relative obținute conform pasului (2).
(4) Împărțirea fiecărui rezultat obținut la pasul (3) la deviația standard a valorilor relative. Rezumând toți pașii într-o formulă, pentru x = valoarea relativă unui subindice (v. pasul (2)), valoarea standard a lui x va fi: (x – medie valori relative)/deviație standard a valorilor relative.

Cheltuieli bugetare pentru cultură – și în cazul acestei categorii de indicatori am colectat date prin Adrese Oficiale trimise primăriilor din cele 46 de municipii incluse în analiză, prin care am solicitat atât bugetul local total aferent primăriei, cât și sumele alocate pentru cultură, bugetul defalcat pe subcapitole, și anume sumele alocate pentru servicii culturale și pentru servicii recreative pentru tineret (*doar în cazul în care au fost bugetate activități cu caracter cultural; ex. festivaluri de teatru, muzică, expoziții pictură, artă stradală, evenimente literare etc.).

Sursă:

Studiul Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, ediția 2016 publicat în Caietele Culturadata, volumul 1/2017, Editura Prouniversitaria (disponibil online pe culturadata.ro).