Utilizarea radioului – distribuţii generale în eşantionul naţional

Referitor la utilizarea radioului, la nivel naţional, aproape jumătate dintre respondenţi au declarat că îl utilizează zilnic pentru a asculta muzică (48%) sau pentru a asculta ştiri (47%).
La polul opus se află utilizarea radioului pentru a asculta emisiuni culturale (ex. 35% dintre respondenţi au declarat că nu îl folosesc „niciodată” pentru emisiuni culturale).

[În ultimele luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați folosit radioul pentru a asculta muzică

  • 20%
  • 11%
  • 3%
  • 3%
  • 15%
  • 48%

Ați folosit radioul pentru a asculta știri

  • 23%
  • 10%
  • 2%
  • 4%
  • 14%
  • 47%

Ați folosit radioul pentru a asculta emisiuni culturale

  • 35%
  • 22%
  • 7%
  • 4%
  • 13%
  • 19%

Utilizarea radioului – distribuţii generale în eşantionul pe mun. Bucureşti

La nivelul municipiului Bucureşti situaţia este asemănătoare. Muzica şi ştirile reprezintă tipurile de conţinut consumate cu cea mai mare frecvenţă şi de către bucureşteni: 46% au declarat că folosesc zilnic radioul pentru a asculta muzică, iar 43% pentru a asculta ştirile. De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că există o diferenţă între eşantionul naţional şi cel pe unicipiul Bucureşti atunci când vine vorba de utilizarea radioului pentru a asculta emisiuni culturale. În primul rând, rata de non-consum este mai mică (28% din  Bucureşti în categoria niciodată”, comparativ cu 35% în eşantionul naţional). În al doilea rând, şi dacă mărim intervalul pe care îl luăm în considerare pentru frecvenţa consumului (ex. cel puţin lunar sau cel puţin săptămânal) observăm procente mai mari în eşantionul dedicat municipiului Bucureşti: 52% dintre bucureşteni au declarat că ascultă cel puţin lunar emisiuni culturale difuzate la radio (36% în eşantionul naţional) şi 46% au declarat că utilizează radioul cel puţin săptămânal pentru emisiuni culturale (32% în eşantionul naţional) 

[În ultimele luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați folosit radioul pentru a asculta muzică

  • 14%
  • 8%
  • 6%
  • 6%
  • 19%
  • 46%

Ați folosit radioul pentru a asculta știri

  • 17%
  • 9%
  • 7%
  • 7%
  • 17%
  • 43%

Ați folosit radioul pentru a asculta emisiuni culturale

  • 28%
  • 12%
  • 8%
  • 6%
  • 20%
  • 26%

Utilizarea televizorului – distribuţii generale în eşantionul naţional

În ceea ce priveşte utilizarea televizorului, cea mai mare parte a respondenţilor din eşantionul naţional (69%) au afirmat că îl folosesc zilnic pentru a urmări ştirile. Următoarea poziţie este ocupată de vizionarea filmelor şi a serialelor, 46% dintre români declarând că se uită zilnic la astfel de produse culturale. Similar utilizării radioului, emisiunile culturale au cea mai scăzută pondere între tipurile de emisiuni urmărite de către respondenţi: 21% au declarat că urmăresc zilnic astfel de emisiuni şi 42% – cel puţin săptămânal.

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

V-ați uitat la televizor pentru știri

  • 4%
  • 7%
  • 1%
  • 3%
  • 15%
  • 69%

V-ați uitat la televizor pentru a viziona filme sau seriale

  • 6%
  • 9%
  • 6%
  • 9%
  • 35%
  • 35%

V-ați uitat la televizor pentru a vizona emisiuni de divertisment

  • 7%
  • 8%
  • 3%
  • 7%
  • 28%
  • 46%

V-ați uitat la televizor pentru a viziona emisiuni culturale

  • 15%
  • 26%
  • 10%
  • 8%
  • 21%
  • 21%

Utilizarea televizorului – distribuţii generale în eşantionul pe mun. Bucureşti

În eşantionul dedicat municipiului Bucureşti regăsim distribuţii similare: ştirile ocupă primul loc în topul emisiunilor urmărite prin intermediul televizorului (64% în categoria de răspuns „zilnic”), fiind urmate de filme şi seriale (56% în categoria de răspuns „zilnic”). Şi în acest caz, emisiunile culturale au cea mai mică pondere în comparaţie cu celelalte, dar trebuie adăugat şi faptul că procentul de respondenţi care au declarat că urmăresc zilnic astfel de emisiuni este mai mare: 34%, comparativ cu 21% în eşantionul naţional.

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

V-ați uitat la televizor pentru știri

  • 5%
  • 4%
  • 5%
  • 8%
  • 15%
  • 64%

V-ați uitat la televizor pentru a viziona filme sau seriale

  • 5%
  • 6%
  • 4%
  • 6%
  • 23%
  • 56%

V-ați uitat la televizor pentru a vizona emisiuni de divertisment

  • 5%
  • 4%
  • 5%
  • 10%
  • 32%
  • 43%

V-ați uitat la televizor pentru a viziona emisiuni culturale

  • 12%
  • 14%
  • 9%
  • 11%
  • 21%
  • 34%

Activităţi de lectură – distribuţii generale în eşantionul naţional

Itemii plasaţi în categoria generală a „activităţilor de lectură” prezintă frecvenţe mai ridicate în zona de non-consum. Astfel, dintre cele trei tipuri de produse utilizate în chestionar, revistele tipărite sunt mai degrabă absente pentru respondenţii din eşantionul naţional: 73% au menţionat că nu au citit niciodată (în ultimele 12 luni) astfel de reviste sau au citit mai rar, iar 18% au spus că citesc cel puţin lunar. Cărţile (de orice fel) ocupă locul doi în ceea ce priveşte non-consumul, 69% dintre respondenţi afirmând că nu au citit niciodată în ultimul an sau că au citit mai rar, iar 20% au afirmat că citesc cel puţin lunar. Ziarele tipărite, în schimb, prezintă o rată mai mare a consumului, 26% dintre respondenţii din eşantionul naţional declarând că le citesc cel puţin lunar 

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați citit reviste pe format de hârtie

  • 43%
  • 30%
  • 10%
  • 10%
  • 6%
  • 2%

Ați citit cărți (în general)

  • 42%
  • 27%
  • 10%
  • 9%
  • 7%
  • 4%

Ați citit ziare pe format de hârtie

  • 41%
  • 25%
  • 9%
  • 9%
  • 11%
  • 6%

Activităţi de lectură – distribuţii generale în eşantionul pe mun. Bucureşti

La nivelul eşantionului pe municipiul Bucureşti fost observată o rată mai mare a consumului pentru indicatorii din categoria „activităţi de lectură”. Toate cele trei întrebări au obţinut procente mai scăzute pentru categoria de răspuns „niciodată”, fapt ce a determinat împărţirea diferenţei în rândul categoriilor de răspuns ce indică o anumită frecvenţă de consum. Se poate observa, spre exemplu, că în municipiul Bucureşti avem 36% persoane care au declarat că citesc cărţi cel puţin lunar, comparativ cu 26% în eşantionul naţional.

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați citit cărți (în general)

  • 19%
  • 27%
  • 17%
  • 16%
  • 12%
  • 9%

Ați citit reviste pe format de hârtie

  • 29%
  • 29%
  • 14%
  • 13%
  • 11%
  • 3%

Ați citit ziare pe format de hârtie

  • 32%
  • 29%
  • 10%
  • 7%
  • 13%
  • 9%

Alte activităţi de consum cultural non-public – distribuţii generale în eşantionul naţional

În ultima categorie de itemi ce măsoară consumul cultural non-public, denumită generalist „altele”, observăm că întrebarea care a măsurat consumul de muzică (în general) este cea care prezintă cele mai mari procente pentru cei care au răspuns „zilnic”: 43%. În schimb, 73% dintre respondenţii din eşantionul naţional au spus că niciodată (în ultimul an, cel puţin) nu au jucat jocuri pe niciun fel de suport, fie că vorbim despre calculatoare de tip desktop, laptop-uri sau console dedicate. De asemenea, 71% dintre respondenţi au menţionat că în ultimele 12 luni nu s-au uitat niciodată la filme utilizând suporturi precum DVD sau Blu-ray; un procent mare dacă îl comparăm cu cei 46% dintre români ce se uită zilnic la televizor pentru a vedea filme sau seriale.

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați ascultat muzică în general (la calculator, radio etc.)

  • 25%
  • 11%
  • 2%
  • 5%
  • 14%
  • 43%

Ați vizionat filme pe DVD/Blu-ray

  • 71%
  • 14%
  • 5%
  • 5%
  • 4%
  • 1%

Ați jucat jocuri pe calculator/laptop sau consolă

  • 73%
  • 9%
  • 3%
  • 4%
  • 7%
  • 5%

Alte activităţi de consum cultural non-public – distribuţii generale în eşantionul pe mun. Bucureşti

În eşantionul dedicat municipiului Bucureşti, observăm o scădere a procentelor pentru categoria de răspuns „niciodată” în rândul itemilor ce au măsurat consumul de jocuri pe calculator sau vizionarea de filme prin alte mijloace (DVD sau Blu-ray). Astfel, 53% dintre bucureşteni au declarat că n-au vizionat niciodată (în ultimul an) filme în format DVD sau Bluray  (comparativ cu 71% în eşantionul naţional), iar 52% au afirmat că nu au jucat niciodată (în ultimele 12 luni) jocuri pe calculator sau console dedicate (comparativ cu 73% în eşantionul naţional).

[În ultimele 12 luni, cât de des…?]

  • Niciodată
  • Mai rar
  • De câteva ori pe an
  • Lunar
  • Săptămânal
  • Zilnic

Ați ascultat muzică în general (la calculator, radio etc.)

  • 13%
  • 11%
  • 6%
  • 4%
  • 21%
  • 44%

Ați jucat jocuri pe calculator/laptop sau consolă

  • 52%
  • 12%
  • 11%
  • 6%
  • 12%
  • 7%

Ați vizionat filme pe DVD/Blu-ray

  • 53%
  • 22%
  • 10%
  • 7%
  • 7%
  • 2%

Distribuţii generale pentru consumul genurilor de muzică – eşantion naţional

Consumul de muzică, în general, şi al diverselor forme de exprimare muzicală, în particular, a reprezentat şi reprezintă unul dintre subiectele de bază în studiile despre consumul cultural, cercetări precum cele axate pe consumul cultural elitist sau consumul cultural omnivor având iniţial la bază măsurători tocmai din această sferă. Atunci când privim imaginea generală, vedem că cele mai ascultate genuri de muzică sunt muzica populară şi etno; în medie, 48% dintre români au menţionat că ascultă aceste genuri de muzică „des” sau „foarte des”. La polul opus, cel mai mare procent de nonconsum este înregistrat de muzica barocă: 89% dintre români au declarat că nu au ascultat niciodată (în ultime 12 luni) acest gen de muzică.

[În ultimele 12 luni cât de des aţi ascultat…?]

  • Niciodată
  • Foarte rar
  • Rar
  • Nici rar, nici des
  • Des
  • Foarte des

Populară și etno

  • 13%
  • 11%
  • 13%
  • 15%
  • 31%
  • 17%

Pop autohtonă (românească)

  • 28%
  • 10%
  • 16%
  • 15%
  • 23%
  • 7%

Pop străină

  • 42%
  • 12%
  • 14%
  • 12%
  • 15%
  • 4%

Manele

  • 44%
  • 16%
  • 13%
  • 11%
  • 11%
  • 6%

Religoasă

  • 44%
  • 15%
  • 17%
  • 13%
  • 7%
  • 4%

Blues

  • 52%
  • 15%
  • 14%
  • 9%
  • 9%
  • 1%

Latino

  • 56%
  • 14%
  • 13%
  • 9%
  • 7%
  • 1%

Hip-hop/rap

  • 59%
  • 12%
  • 11%
  • 8%
  • 8%
  • 2%

Ambientală

  • 65%
  • 13%
  • 11%
  • 6%
  • 4%

Muzică clasică/simfonică

  • 69%
  • 12%
  • 10%
  • 5%
  • 3%
  • 1%

Jazz

  • 69%
  • 11%
  • 12%
  • 6%
  • 3%

Rock

  • 69%
  • 11%
  • 9%
  • 6%
  • 3%
  • 3%

Country

  • 70%
  • 13%
  • 10%
  • 5%
  • 2%

Electronică

  • 73%
  • 10%
  • 8%
  • 6%
  • 3%
  • 1%

Operă/operetă

  • 73%
  • 13%
  • 8%
  • 4%
  • 1%
  • 1%

Muzică clasică contemporană

  • 75%
  • 12%
  • 7%
  • 3%
  • 2%

Indie (artiști independenți)

  • 77%
  • 10%
  • 6%
  • 4%
  • 3%
  • 1%

Experimentală

  • 82%
  • 10%
  • 5%
  • 2%
  • 1%

Heavy metal și hard rock

  • 85%
  • 7%
  • 4%
  • 2%
  • 1%
  • 1%

Barocă

  • 89%
  • 6%
  • 3%
  • 2%
  • 1%

Distribuţii generale pentru consumul genurilor de muzică – eşantion mun. Bucureşti

În eşantionul dedicat municipiului Bucureşti observăm o imagine în mare parte asemănătoare. Dar, în acelaşi timp, poate fi remarcat şi faptul că avem diferenţe procentuale atunci când luăm în considerare non-consumul. Spre exemplu, muzica barocă reprezintă şi în acest caz genul cu cea mai mică rată de consum, dar cu o pondere mai mică: 75% dintre bucureşteni au
declarat că nu au ascultat niciodată (în ultimul an) acest gen de muzică, comparativ cu 89% din eşantionul la nivel naţional.

[În ultimele 12 luni cât de des aţi ascultat…?]

  • Niciodată
  • Foarte rar
  • Rar
  • Nici rar, nici des
  • Des
  • Foarte des

Pop autohtonă (românească)

  • 11%
  • 6%
  • 13%
  • 29%
  • 29%
  • 11%

Populară și etno

  • 17%
  • 19%
  • 14%
  • 21%
  • 22%
  • 7%

Pop străină

  • 19%
  • 10%
  • 14%
  • 26%
  • 25%
  • 7%

Latino

  • 32%
  • 19%
  • 18%
  • 19%
  • 9%
  • 2%

Hip-hop/rap

  • 37%
  • 9%
  • 11%
  • 25%
  • 13%
  • 5%

Blues

  • 37%
  • 14%
  • 13%
  • 20%
  • 13%
  • 4%

Jazz

  • 44%
  • 15%
  • 12%
  • 18%
  • 8%
  • 2%

Muzică clasică/simfonică

  • 44%
  • 15%
  • 14%
  • 18%
  • 8%
  • 2%

Muzică ambientală

  • 46%
  • 13%
  • 14%
  • 15%
  • 10%
  • 2%

Country

  • 47%
  • 20%
  • 11%
  • 14%
  • 6%
  • 2%

Muzică religioasă

  • 47%
  • 16%
  • 11%
  • 13%
  • 10%
  • 4%

Electronică

  • 49%
  • 15%
  • 10%
  • 15%
  • 8%
  • 2%

Operă/operetă

  • 50%
  • 18%
  • 9%
  • 17%
  • 6%
  • 1%

Manele

  • 50%
  • 14%
  • 10%
  • 14%
  • 8%
  • 4%

Muzică clasică contemporană

  • 51%
  • 14%
  • 13%
  • 15%
  • 7%
  • 1%

Rock

  • 54%
  • 7%
  • 10%
  • 13%
  • 10%
  • 6%

Indie (artiști independenți)

  • 56%
  • 13%
  • 11%
  • 13%
  • 5%
  • 2%

Heavy metal și hard rock

  • 66%
  • 9%
  • 7%
  • 10%
  • 5%
  • 2%

Experimentală

  • 66%
  • 9%
  • 7%
  • 12%
  • 5%
  • 1%

Barocă

  • 75%
  • 5%
  • 7%
  • 10%
  • 3%

Topul celor mai ascultate cinci genuri de muzică - nivel național

Se poate vedea că în topul preferinţelor muzicale ale românilor domină genuri care întrunesc, fie simultan, fie separat, două condiţii. În primul rând, sunt genuri muzicale create pentru audienţe largi, topul fiind dominat de genuri muzicale populare în ambele sensuri ale acestui cuvânt (de muzică tradiţională, în sens românesc, sau de muzică cu un grad mare de popularitate – în înţelesul englezesc). În al doilea rând, genurile prezente în top sunt dominate, în cea mai mare măsură, de limba română, cu toate că, pe alocuri, chiar şi muzica pop cântată de artişti autohtoni conţine melodii în limbi de circulaţie internaţională (de obicei engleză).

(% celor care au menționat „des” sau „foarte des”)

  • Populară și etno
  • Pop autohtonă (românească)
  • Pop străină
  • Manele
  • Religioasă
  • 48%
  • 30%
  • 19%
  • 17%
  • 11%

Genul muzical


Topul celor mai ascultate cinci genuri de muzică - eșantion București

La nivelul municipiului Bucureşti pot fi observate atât asemănări, cât şi deosebiri faţă de topul prezentat anterior. În ceea ce priveşte asemănarea, şi la nivel naţional, şi în Bucureşti genurile „populară şi etno”, „pop autohtonă” şi „pop străină” ocupă primele poziţii, întrunind aceleaşi caracteristici discutate mai sus (genuri muzicale pentru audienţe largi şi predominant în limba română). 

Diferenţele sunt date de două aspecte:

a) poziţiile primelor trei genuri de muzică sunt schimbate; dacă la nivel naţional muzica populară şi etno ocupă primul loc în preferinţele românilor (48%), în preferinţele bucureştenilor primul loc este ocupat de muzica pop românească (40%);

b) ultimele două poziţii din clasament (locurile patru şi cinci) prezintă cu totul alte genuri muzicale: manele şi muzică religioasă în eşantionul naţional, comparativ cu hip-hop şi blues în eşantionul de la nivelul municipiului Bucureşti.

(% celor care au menționat „des” sau „foarte des”)

  • Pop autohtonă (românească)
  • Pop străină
  • Populară și etno
  • Hip-hop/rap
  • Blues
  • 40%
  • 32%
  • 29%
  • 19%
  • 16%

Genul muzical


Topul celor mai puţin ascultate cinci genuri de muzică - național

Topul celor mai puţin ascultate genuri de muzică la nivel naţional a fost construit luând în considerare procentul persoanelor care s-au plasat în categoria de răspuns „niciodată”. Despre toate cele cinci genuri se poate spune că nu se bucură de o popularitate prea ridicată prin prisma faptului că:

a) ele tind să fie genuri de nişă, fără expunere ridicată în mass-media;

b) sunt genuri muzicale ce presupun un proces de implicare activă din partea persoanelor;

c) nici denumirile acestor genuri nu sunt foarte cunoscute, iar în cazul în care un artist / artistă independent(ă), să spunem, are parte de o expunere mai mare în media, o parte dintre oameni nu asociază în mod direct acea persoană cu genul „Indie”, de exemplu.

(% celor care au menționat „niciodată”)

  • Barocă
  • Heavy metal și hard rock
  • Experimentală
  • Indie (artiști independenți)
  • Clasică contemporană
  • 89%
  • 85%
  • 82%
  • 77%
  • 75%

Genul muzical


Topul celor mai puţin ascultate cinci genuri de muzică - București

În Bucureşti situaţia este relativ asemănătoare. Genurile de muzică barocă, experimentală şi heavy metal şi hard rock ocupă primele trei poziţii în topul celor mai neascultate genuri muzicale. Cu toate acestea, ponderea persoanelor raportată la nivelul eşantionului este una mai mică. Diferenţa dintre cele două eşantioane este dată de genurile muzicale ce ocupă poziţia cinci. Dacă la nivel naţional acest loc era ocupat de muzica clasică contemporană, în Bucureşti el este ocupat de muzica rock.

(% celor care au menționat „niciodată”)

  • Barocă
  • Experimentală
  • Heavy metal și hard rock
  • Indie (artiști independenți)
  • Rock
  • 75%
  • 66%
  • 66%
  • 56%
  • 54%

Genul muzical